Şcoli, licee, universităţi

În Piteşti există forme de învăţământ de la cel preşcolar la cel universitar.

Învăţământul preşcolar este reprezentat de 64 de grădiniţe (inclusiv grădiniţele speciale şi particulare) şi de 10 creşe.

În reţeaua învăţământului primar şi gimnazial sunt cuprinse 20 şcoli şi în cea a învăţământului preuniversitar cinci colegii, patru licee şi opt grupuri şcolare.

Învăţământul universitar are unităţi de stat (Universitatea de Stat Piteşti) şi particulare (Universitatea Constantin Brâncoveanu).

În cadrul Universităţii de Stat, învăţământul este structurat după cum urmează:

-învăţământ universitar de lungă durată, care cuprinde nouă facultăţi: Ştiinţe; Electronică şi Electrotehnică; Litere; Filosofie-Istorie-Jurnalism; Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative; Mecanică şi Tehnologie; Educaţie Fizică şi Sport; Teologie Ortodoxă; Matematică-Informatică.

-învăţământ universitar de scurtă durată, care cuprinde patru colegii: Universitar Tehnic, Universitar Economic, Universitar de Institutori, Universitar de Medicină. Numărul specializărilor de lungă durată este de 35, iar al celor de scurtă durată de zece.

Universitatea Constantin Brâncoveanu funcţionează din anul 1991, cu sediul central în Piteşti şi cu filiale la Brăila şi Râmnicu-Vâlcea. Universitatea are şase facultăţi şi nouă specializări, în domeniile Ştiinţe economice şi Ştiinţe sociale şi politice. Universitatea Constantin Brâncoveanu este instituţie de învăţământ superior acreditată.

Educaţie

După anul 1821 a crescut rolul şcolii în viaţa socială a localităţii. În Piteşti funcţionau în acea perioadă două şcoli: şcoala de la Biserica Domnească Sfântul Gheorghe şi şcoala de la Schitul Buliga. La 1 februarie 1833 ia fiinţă Şcoala începătoare sau naţională, într-un local al Episcopiei Argeşului aflat pe Uliţa boierească - actualul bulevard I.C. Brătianu. Clădirea primei şcoli publice din Piteşti a fost construită între anii 1837 şi 1841. Situat pe acelaşi - acum - bulevard I.C. Brătianu, vizavi de clădirea Direcţiei Generale de Muncă şi Protecţie Socială Argeş, noul local avea şase săli de clasă spaţioase şi o încăpere mai mică. După anul 1937, aici erau pregătiţi şi viitorii învăţători din satele judeţului Argeş. O dată cu şcoala publică din Piteşti sunt semnalate, începând din 1838, şi o serie de şcoli particulare, unele funcţionând pe lângă biserici, altele în diferite case. În anul 1836, episcopul Ilarion al Argeşului a înfiinţat la Piteşti un Seminar pentru pregătirea preoţilor, pe care, în toamna anului 1838, l-a mutat în oraşul Curtea de Argeş. În octombrie 1851 se redeschide Şcoala primară de băieţi, prima Şcoală primară de fete din Piteşti luând fiinţă abia la 15 septembrie 1860, cu 55 de eleve, împărţite în clasele I şi a II-a. În anul 1867 este înfiinţată Şcoala primară de fete nr. 2. Către sfârşitul secolului al XIX-lea, în Piteşti se vor mai înfiinţa două şcoli primare: de băieţi nr. 3, în anul 1882, şi de fete nr. 3, în anul 1891. Este de apreciat faptul că prin înfiinţarea acestor şcoli s-a creat cadrul organizatoric al învăţământului primar în oraşul Piteşti, care s-a păstrat, cu unele modificări, până în anul 1948. De menţionat că, în perioada 22 februarie 1822 - 23 martie 1883, marele nostru dramaturg I.L. Caragiale a îndeplinit funcţia de revizor şcolar al circumscripţiei districtelor Argeş-Vâlcea, revizoratul şcolar având sediul în oraşul Piteşti.

Un eveniment important a fost şi înfiinţarea Gimnaziului teoretic, la 6 septembrie 1866, astăzi Colegiul Naţional Liceal I.C. Brătianu. Aici au predat cadre didactice de prestigiu naţional care s-au impus prin iniţiative de succes şi lucrări valoroase: Nicolae V. Serafim (pictor cu studii superioare la Paris), Emil Ludwig (doctor în chimie-fizică, devenit profesor universitar), Nicolae Bănescu (doctor în litere şi filozofie la München, devenit profesor universitar, renumit bizantinolog, membru al Academiei Române), Nicolae Apostolescu (doctor în litere la Sorbona, istoric literar apreciat în epocă) etc. Dintre elevii gimnaziului sau liceului din această perioadă îi amintim pe Costin Petrescu (pictor, a realizat marea frescă de la Ateneul Român, profesor de pictură murală la Şcoala Naţională de Belle-Arte din Lyon), Ion Minulescu (poet), Istrate Micescu (profesor de drept civil la Universitatea din Bucureşti), Ion Pillat (poet), Ion Trivale (critic literar), Rudolf Schweitzer-Cumpăna (pictor, artist emerit), Armand Călinescu (doctor în drept la Bucureşti şi în ştiinţe economice la Paris, fost prim-ministru), Tudor Teodorescu-Branişte (scriitor şi ziarist), Ion C. Stoica (medic, reputat specialist în domeniul reumatologiei), Petre Antonescu (general, comandant de divizie) etc. În toamna anului 1882 se înfiinţează prima şcoală de meserii, cu secţii de fierărie, tâmplărie şi rotărie, iar în anul 1899 - o şcoală comercială patronată de Camera de Comerţ din Piteşti. În 1899, familia Teiuleanu, proprietari şi filantropi din Piteşti, a donat Ministerului Instrucţiunii Publice o moşie de 800 de pogoane şi o pereche de case în Piteşti pentru Şcoala profesională de fete, înfiinţată la 1 septembrie 1897. În urma acestei donaţii, şcoala trece în proprietatea statului şi poartă numele Mariei Teiuleanu şi în zilele noastre (astăzi, localul adăposteşte Colegiul Economic). În anul 1911 se înfiinţează Gimnaziul industrial casnic, de către Camera de Comerţ şi Industrie din Piteşti, cu secţii de ţesătorie, broderie naţională şi tricotaje. La 24 august 1908, din iniţiativa primarului oraşului, prof. Nae Gh. Dumitrescu, s-a pus piatra de temelie a Şcolii primare de băieţi nr. 1 Nicolae Simonide, în prezenţa ministrului de atunci al Instrucţiunii Publice, Spiru Haret. În această şcoală cu îndelungată tradiţie au studiat generaţii de elevi, din rândurile cărora s-au ridicat personalităţi remarcabile în toate domeniile de activitate: Ion C. Brătianu, Ion I.C. Brătianu, Armand Călinescu (foşti prim-miniştri ai României), Constantin Dobrescu-Argeş, Dinu I.C. Brătianu (oameni politici), C. Zaharescu, Petre Vintilescu, Mihail A. Antonescu (profesori universitari), Ion Pillat, Tudor Teodorescu-Branişte, Alex. Bădăuţă (scriitori), Constantin Cristescu, Marin S. Ionescu (generali), Alex. Bogdan-Piteşti (colecţionar şi critic de artă), Vasile M. Brezeanu (actor).